Se spune ca toti suntem la fel, caci avem asemanarea in chip si suflet dupa cel care ne-a creat. Dar cu toate astea suntem atat de diferiti in gandire si comportament, incat, luat fiecare om in parte putem vedea limpede ca fiecare va avea ideea lui. Faptul ca incepem sa fim de acord cu parerile altora si sa dam impresia ca avem aceiasi gandire,nu e altceva decat indobitocirea noastra si multumirea de sine de a fi deacord cu altcineva, e refuzul nostru launtric de a gandi liber, si mai ales datorita mediului in care am fost crescuti si invatati, sa ne supunem acelora care sunt numiti sefi, care la randul lor se supun altor sefi si tot asa, pana la sefii mari care intr-un final au fost pusi acolo sus tot de prostime, din nevoia de a avea un lider.
De ce nu am putea sa fim fiecare in parte stapanul nostru? Pentru ca am fost invatati si crescuti intr-un astfel de mediu si am refuzat si refuzam sa fim altfel [...]
Nici nu mi-am dat seama ca defapt ar fi trebuit sa-mi insemnez jurnalul, m-am lasat dus de val, si am asternut ce mi-a trecut prin cap, atunci cand am deschis un fisier nou, in loc sa-mi astern o parte din imaginile ce m-au marcat in decursul ultimei saptamani.
Imi trece aproape fiecare fragmente din fiecare zi a saptamanii, fiecare zi a fost foarte deosebita una de cealalta, atat din punctul de vedere al posturilor, cat si datorita faptului ca am profitat de abonamentul pe cere mi l-am facut si am bantuit cu autobuzul prin oras, de multe ori fara nici un motiv, doar stand pe scaun sau in picioare si studiind tot felul de mutre sau privind pe geam.
Unul din posturile care m-au impresionat a fost la hotel, unde am fost trimis singur. Acel hotel care, erea in lucru cu 8 saptamani in urma, acum nu mai ereau decat foarte putine retusuri. Am aflat si ce denumire are acest hotel, Golden Tower luxury of Florence, dupa cum spune si numele, luxul capata infatisari noi, parca de la generatie la generatie, in acest hotel luxul e adus la un stadiu electronic, totul functioneaza pe baza de cartela, pe care o folosesti pentru lumina, pentru deschiderea usilor, pentru internet, telefon si alte utilitati. In camerele cu parchet, se raspandea un miros placut asemeni lemnului de cires. Mobila facuta dupa gaust, mie mi-a dat o senzatie placuta si ca tot am avut o zi intreaga la dispozitie sa curat toate geamurile celor 5 etaje, mi-am permis ca in anumite camere sa ma las dus de val si sa ma intind in paturile spatioase cu saltele foarte moi si relaxante. La sfarsitul zilei nu numai ca nu m-am simtit obosit, dar parca nici nu aveam chef sa ma duc acasa, ma simteam foarte energic.
Un alt post, in care de data asta am fost in echipa, a fost Museo il storia della scienza, a trebuit sa
curatam geamurile imense din biblioteca muzeului de la etajul 3, de unde se putea admira peisajul fiorentin, incalzit de o boare a diminetii senine.
curatam geamurile imense din biblioteca muzeului de la etajul 3, de unde se putea admira peisajul fiorentin, incalzit de o boare a diminetii senine.
In ultima zi din saptamana, nu am mai vrut sa ma mint si sa plec in spatiil artificiale, carora li se spune iarba verde, ci am preferat sa raman acasa si sa trandavesc, dar cum nu prea m-a prins oboseala, am lecturat, terminand de citit romanul "Invierea" de Lev Tolstoi si apoi mi-am aruncat privirea peste imaginile surprinse de-a lungul unei saptamani incheiate.
