Un loc nou pentru mine. L-am admirat de atatea ori cand am fost la inaltime, dar nu am reusit sa-mi fac niciodata drum cat mai aproape. Am nimerit de curand prin zona Santa Croce si am ramas incantat de ceea ce am vazut, mi-am propus ca pe viitor sa-mi fac timp si sa strang mai multe detalii despre acest loc.
duminică, aprilie 19, 2009
Ponte a ema
Jurnal de Italia VII
Am avut o saptamana foarte incarcata, si totusi nu-mi ies socotelile asa cum m-as fi asteptat, parca nu se vede un progres fata de saptamanile precedente. A fost o saptamana mai mult haotica, poate si din cauza celor doua sarbatori pascale, sau pentru ca am avut fiecare zi incarcata, dar nu intr-un loc fix, ci o ora aici una, doua dincolo, si am fost solicitat si in constructii, practic m-am impartit pe doua fronturi.
Si de parca nu ar fi ajuns o saptamana in care am strans ore numai din ciupituri, sambata am mai primit 2 posturi fixe, unul in centru si unul mai pe la periferie, la Ponte a ema, la cel din urma a fost o adevarata aventura intoarcerea in oras. E un depozit de papetarie-birotic, si sunt suficient doua persoane pentru a acoperi suprafata. Prima vizita la post a fost in timpul saptamanii, am fost transportati, si la dus si la intors, cu masina, sa ne acomodam si sa invatam si traseul, sambata am fost transportati doar la dus si lasati sa ne facem treaba si de intors sa ne descurcam. Dupa ce am mers trei statii in directia opusa, ne-a dat prin cap sa intrebam si sa ne asiguram ca suntem pe drumul cel bun, si am fost nevoiti sa facem cale intoarsa.
Nu a fost suficient ca erea sa ne ratacim am prins si coada pe traseu, formata din cauza unui accident, cum se intampla des pe aici, din cauza celor care nu stapanesc bine mersul pe motorino. Blocajul a durat cel putin 30 de minute, timp in care am fost nevoiti sa asteptam ca cei de pe salvare sa-si faca treaba si circulatia sa revina la normal. Pana acasa a trebuit sa schimb trei autobuze. Pana la urma nu a fost o saptamana grea, ci una in care am mai invatat cateva linii de autobus si am descoperit locuri noi, pot spune chiar frumoase, mai ales dupa ce trecem noi.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)